Dragii sufletului, 

Ştiu că singura realitate care există este cea trăită. Experienţa personală este calea către tot şi toate. 

Tot ceea ce spun şi împărtăşesc celorlalţi vine din ceea ce am trăit, experimentat şi integrat la nivel personal. 

Am înțeles în timp că informațiile ajută, cunoștințele ajută, însă când suntem puși într-o situație limită, experiența trăită face diferența. Marele pas de la teorie la practică, experiența personală, este drumul către evoluție.

Am studiat mult( în țară și în străinătate) şi am experimentat diverse situaţii de viaţă cu suișuri și coborâșuri, cu suferință și fericire, cu pierderi și câștig; am experimentat golul și plinul, înălțarea și coborârea, plusul și minusul, întunericul și lumina, a primi și a dărui, a iubi și a urî, a opune rezistență și a accepta. Iar punctul final, concluzia a fost acceptarea – calea  către tot și toate. 

Experienţele relaţionale, profesionale şi personale trăite în călătoriile, cursurile mele, retrait-urile la care am participat sau pe care le-am organizat m-au ajutat să înțeleg ca, înainte de toate, să fiu egoistă, să mă ocup de mine, să mă înțeleg, să mă cunosc, să mă observ, să mă armonizez și să mă vindec și abia apoi să fiu altuistă, să fiu în slujba celorlați întru armonie, interacțiune, susținere, îndrumare și ajutor. Nu îi poți ajuta pe alții dacă tu nu ești vindecat, plin de iubire, de pace și armonie (echilibru între plus și minus, între masculin și feminin,  armonizându-le). Altfel, ai fi ca un bisturiu nesteril în mâna chirurgului și ai produce dezechilibre  mari în psihicul, sufletul și trupul celor care vin către tine. Vindecarea noastră este vindecarea celor din jurul nostru.

Știu că fiecare fiinţă umană are o misiune pe Pământ şi e foarte important să înţeleagă CINE ESTE, să conștientizeze ce are de făcut şi să accepte asta, să desăvârșească întru împlinirea misiunii sale, întru armonia proprie şi universală ca parte și întreg. Viaţa este o curgere infinită, iar noi suntem datori să fim conștienți, trăind în AICI și ACUM pentru a curge împreună cu ea, dacă ne dorim să conviețuim în armonie. Împotrivindu-ne vieţii şi misiunii noastre ajungem să trăim în dizarmonie cu propria fiinţă sau cu ceilalți, într-un conflict permanent, în loc să urmăm cursului vieții. Armonia înseamnă să ne acceptăm și să ne iubim, să fim recunoscători nouă și vieții, conştienţi de cine suntem, de darurile noastre şi de ceea ce avem de făcut. 

Fericirea sau nefericirea noastră depinde întotdeauna de noi și de alegerile pe care le facem sau nu le facem. Când înțelegem că toți suntem unul și funcționăm într-o sincronicitate și armonie, într-o interdependență, facem deja primul pas pe calea devenirii noastre, trăind, nu doar existând. 

Curgere, curgere, observare, acceptare, detaşare, curgere infinită, fără atașament, fără așteptări. Toate întru materializarea scopului şi sinelui nostru cel mai înalt, într-o curgere.

Să acceptăm realitatea așa cum este, nu așa cum noi ne-am dori să fie. 

Fie ca toate Fințele Universului să fie fericite și noi împreună cu ele.

Namaste!